Unul dintre aspectele interesante ale baterei de monede din timpul Revoluției de la 1848-1849 a fost utilizarea așa-numiților „creițari cu filet”. Aceste monede, bătute în timpul revoluției, au fost ulterior modificate: cele două fețe ale lor puteau fi desfăcute prin înșurubare, iar interiorul era gol. Sunt cunoscute astfel de monede cu valori de un creițar, trei creițari și șase crețari.
Unele teorii susțin că aceste monede au fost create special pentru a ascunde mesaje secrete în compartimentul din mijloc. De aici și denumirile populare de „ban spion” sau „ban curier”. Alte ipoteze sugerează că transformarea lor s-a produs mai târziu, în perioada represiunii de după înfrângerea revoluției, și că acestea erau folosite pentru a păstra mici relicve legate de evenimentele din 1848-1849.
Această din urmă ipoteză este susținută și de un creițar de trei unități aflat în colecția Muzeului Național al Ungariei. La exterior, moneda arată exact ca oricare alta bătută în timpul revoluției. Pe avers are o inscripție în limba maghiară („MAGYAR KIRÁLYI VÁLTÓ PÉNZ”), stema Ungariei încoronată și valoarea nominală „3–K”. Pe revers se află inscripția „HÁROM KRAJCZÁR”, anul emiterii (1849) și marca monetăriei („N.B.” – Nagybánya, adică Baia Mare).
Doar observatorii atenți pot remarca tăietura fină de pe marginea monedei. Odată desfăcută, aceasta își dezvăluie adevăratele secrete: pe suprafețele interioare sunt atașate două portrete minuscule – unul reprezentând un tânăr cu păr castaniu, iar celălalt un bărbat mai în vârstă, purtând o pălărie cu pană. Este vorba despre Petőfi Sándor și Bem József.
Text scris de Dávid Lajos, tradus de Cotos Robert
Leave a Reply