Primii evrei din zona Șomcuta Mare au ajuns din regiunea Galiția la începutul secolului XIX. În anul 1828 și-au înființat kehilla(congregația), iar în 1852 Chevra Kadisa(ritual de înmormântare).
În anul 1865 au terminat construcția sinagogii, iar Keller Azriel Ajzik devine primul rabin al comunității. Acesta a servit comunitatea evreiască din zonă timp de 44 de ani. Este considerat unul dintre cei mai importanți rabini din Transilvania.
La începutul secolului XX populația evreiască din oraș era de 528 de suflete, iar în 1920 au ajuns la 858 de suflete. La ultimul recensământ, cel din 1941, comunitatea număra 897 de suflete. Au reprezentant constant peste 20% din totalul populației din Șomcuta Mare.
Evreii din zona Șomcuta Mare activau în diferite domenii. Unii evrei și-au construit mori, au construit chiar și o fabrică de oțet, însă găsim printre ei avocați, medici etc. Majoritatea erau evrei ortodocși și considerau limba iddiș ca limba maternă.
Ultimul rabin al comunității a fost Yosef Tzvi Halpert.
În 1944 evreii din Șomcuta Mare și satele aparținătoare au fost strânși în ghetoul de pe Valea Borcutului. Au fost deportați în Auschwitz și acolo au pierit aproape toți.
foto yadvashem
Lasă un răspuns