În primul rând, CNAS trebuie să plătească concediile medicale ale tuturor angajaților care intră în concediu medical în avans. CNAS este deja sub obligația să facă asta, dar este faimos pentru întârzierile exagerate cu care decontează aceste sume către întreprinderi. Practic, firma plătește concediile medicale, după care trebuie să aștepte să i-se deconteze banii de la CNAS. Criza fiind gravă, ar trebui să plătească direct CNAS pentru aceste concedii medicale.
În al doilea rând, dacă atunci când mediul privat crește, statul câștigă, atunci când mediul privat suferă, ar trebui statul să ajute. De aceea ar trebui ca statul să ofere credit fiscal pentru pierderile cauzate de CoVid-19. Povara economică cauzată de CoVid-19 nu trebuie să rămână doar asupra mediului privat.
În al treilea rând, statul trebuie să prelungească perioadele în care se pot plăti impozitele astfel încât mediul privat să nu fie strâns cu ușa între plățile uzuale pe care trebuie să le facă (furnizori, salarii, rate bancare, etc.) și plata impozitelor.
În al patrulea rând, sunt multe măsuri preventive anti-coronavirus pe care întreprinderile ar putea să le implementeze (de exemplu munca de acasă acolo unde se poate). Pentru a încuraja aceste măsuri putem gândi o schemă de facilități fiscale care să încurajeze prevenția la locul de muncă.
În al cincilea rând, pentru a face toate măsurile de mai sus, trebuie să facem din combaterea epidemiei de coronavirus o prioritate bugetară. Concret, trebuie să oprim toate creșterile de cheltuieli în afară de cele legate de coronavirus.
Epidemia aceasta va avea efecte. Este în puterea statului să atenueze costurile asupra economiei și să ușureze povara asupra mediului privat.
Lasă un răspuns