Există o expresie destul de folosită peste Ocean, la amicii noștri americani. Ea spune cam așa: să râzi în față morții. Sună macabru, însă, probabil conține și un sâmbure de adevăr, pe undeva. La noi în țară știți cine râd mereu în chipul morții??? Oamenii din Săpânța. Acolo la Cimitirul Vesel, moartea a pierdut decisiv în fața umorului și ironiei.
Dacă nu ați fost încă, vă recomand să recuperați repede. Meșteri care mai pot făuri așa ceva nu mai avem, deci e posibil ca în curând cimitirul să rămână fără material de decor. Eu am fost de mai multe ori și mereu mă amuză fiecare text de acolo. Oamenii locului și-au păstrat umorul, împotriva dificultăților…până la final. Noi de ce nu am face-o?
Am avut foarte mari așteptări când am fost să îl văd, dar trebuie să spun că am fost dezamăgită. Pe vremea aia (prin 2008, dacă nu mă înșel) se lucra la biserică, monumentele noi ajunseseră până în scări… haos și dezorganizare.
Mult mai încântată am fost de Memorialul Durerii, care e destul de aproape.
Au trecut 6 ani de atunci, s-au schimbat multe si nu prea 🙂 Dar, e drept, Memorialul Durerii chiar e de vizitat. Next week!