
Fotografia din atelierul băimărean al lui Huszthy Mátyás de la sfârșitul anilor 1920 reprezintă o veritabilă capsulă a timpului. Această imagine realizată pe hârtie cu gelatino-bromură de argint lipită pe carton (328 x 251 mm / 235 x 162 mm) captează un cadru antropologic extrem de bogat: vânători în ținute specifice ale vremii, hăitași și prada lor – un urs vânat.
Dincolo de estetica fotografică de epocă și detaliile de atelier, valoarea unei astfel de piese de arhivă din colecția Renascendis (© AdF, CC BY-NC-ND 4.0) constă în felul în care societatea alege să o privească.
Misiunea unei comunități conștiente este să preia informația istorică brută și să stabilească direcția utilizării ei. Un document istoric trebuie folosit ca un instrument de înțelegere a ceea ce a fost corect și ce a fost greșit în trecut, pentru a ghida deciziile de viitor. Cealaltă opțiune – alterarea sau folosirea ei în scopuri propagandistice și manipulative – distorsionează memoria colectivă.
În cele din urmă, modul în care alegem să raportăm moral o mărturie a trecutului reflectă gradul de sănătate al societății noastre și măsura respectului pe care îl purtăm adevărului istoric.

Leave a Reply