Mergem la război?

razboi

Când eram puștan, îmi doream cu ardoare să fiu militar. Îmi imaginam cum voi reuși eu să salvez țara de inamici, ce bine îmi stă mie cu pușca în mână etc. Crescând, datele problemei s-au schimbat. Bunicii mi-au povestit destule lucruri despre război, încât să nu îmi doresc să particip la așa ceva niciodată.

Văzând ce se întâmplă prin vecini și frați (da, am sânge de ucrainean prin vene), statul român s-a precipitat să arunce pe fereastră zvonuri despre încorporare și rezerviști (nici ei nu știu dacă sunt false ori ba). Și asta nu îmi place deloc. Am avut șansa să nu fac armata, sincer nici nu îmi doresc să o fac vreodată. Cred că a fi soldat e o chemare, cam ca și cu preoții sau pedagogii.

Azi, evident că un război se va desfășura diferit față de secolul XX. Cel puțin un război între două superputeri. Țările nesemnificative, printre care și noi, vor fi carne de tun. Iar ei, superputerile vor sta la masa negocierilor consumând șampanie și caviar.

Deci, se merită să mergeți la război? Lăsând la o parte prostiile cu glia, pământul, neamul etc. Se merită să mori doar ca să îți apară numele pe o plăcuță comemorativă?

 

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*