Este un subiect tabu. Poate pe undeva ar trebui să rămână chiar personal. La urma urmei nu este treaba nimănui cine în ce și cum crede. Însă privind imaginea mai atent, îți pui niște întrebări.
Ce facem noi greșit? Să fie oare credința de vină pentru situația țării? Dacă caști ochii și te documentezi, vei găsi legături clare.
Consider că toți avem dreptul să credem sau să nu credem, să avem îndoielile noastre sau să fim siguri.
Personal, nu m-ar deranja un procent asemănător cu cel din țările Scandinave.
foto
Lasă un răspuns