Continuam seria incursiunilor in lumea bloggerilor baimareni. Prima parte s-a bucurat de o atentie sporita din partea tuturor, sper ca nici de data asta sa nu dezamagesc. Imi iubesc orasul nespus de mult si avem oameni tare faini care merita cititi.
Saptamana aceasta voi incepe cu prezentarea unor doamne 2.0 insa din cate am inteles momentan este vorba doar de una. Asa ca bine v-am gasit la niste mamebune.ro. Locul unde puteti afla o gramada de retete, de unde puteti invata sa vorbiti sau in cazul meu sa scrieti corect romaneste. Iar pentru cei care posedati si prichindei mamele vin cu tot felul de sfaturi. Eu zic ca merita sa le cititi.
As continua cu prezentare unuia dintre cei mai cunoscuti bloogeri baimareni. E vorba de zmenta.ro. Desi la inceput a cochetat cu scrisul de ceva vreme s-a lansat si in videoblogging. Si o face destul de bine din moment ce clipurile sale devin instant virale.Poate l-ati vazut si pe la televiziuni, doarece nu o data posturile tv i-au preluat materialele.Asa ca Keep on Zmenta Style !
Daca am inceput cu o doamna cred ca se cuvine sa incheiem tot asa. Daca va pierdeti increderea in voi si nu stiti ce e normal sau nu, va recomand sa cititi ce se scrie pe normalitateanormala.com. Aventura, calatorie si adrenalina combinat cu iubirea de mama. Povestile ei nu sunt plictisitoare si va asigur ca de proiectele ei cu siguranta veti auzi si in viitor.
Sursa video: http://www.youtube.com/user/zmentavideoblog
mamebune.ro imi pare foarte interesant.. multam de sgestii…:):D
Pentru nimic..Chiar e interesant 🙂
Pe Mihai il stiam inainte de a se apuca de vlogging, il citeam si ii comentam des articolele.
La vlogging se descurca mai bine, ce-i drept.
🙂 Se descurca si la scris. Dar intradevar parca la vlogging e mai bun.
Am citit mai multe articole normale anormale 🙂 şi mi-au plăcut.
Mulțumesc, Andreia! 🙂
Mame bune, sau nebune, după caz (aici fac referire, clar, la mine)… și Zmenta. Faină asociere. 🙂
Mulțumesc pentru nominalizare și pentru descriere. Mă onorează.
Interesante bloguri! Credeam ca Maramuresu nu prea are bloggeri dar dute, e plin de bloggeri.
🙂 Si mie 😛
Nu cred ca trebuie sa fi onorata. 🙂 Ma bucur ca Baia Mare are bloggeri asa faini…
:)) Suntem cativa..Nu ne plangem 😛
bine punctat.
🙂
Cu voia ta, Cotos:
@Alin Nicorici: ăh. Ia să vezi (şi să crezi) cam câţi copii maramureşeni au bloguri şi scriu – în română, în engleză, care cum ştie+poate+vrea (şi scriu, nu se prefac). Vorbesc serios. Numa’ că nu-s în zona „vizibilă”, because [de aia-de aceea] – atâta tot. Simplu.
@anonim: Ar trebui sa ne dai si niste exemple. Sa ii citim si noi 🙂
Exemplele… am spus deja asta, nu-s în zona de acces a blogosferei, şi nu pentru că ar avea vreo nesiguranţă copiii, ei scriu, nu se prefac – şi asta am spus-o.
Pot înţelege motivaţia „Sa ii citim si noi” dar nu funcţionează principiul win+win care ar justifica-o.
@anonim: Nu inteleg la ce te referi cu „nu se prefac” ? Sa inteleg ca ei daca sunt cititi nu au nimic de castigat? Cel putin asta am inteles eu din raspunsul tau.
Copiii respectivi scriu şi lucrează corect, impecabil, din toate punctele de vedere, nu numai din punct de vedere gramatical, cum s-ar putea înţelege (dacă ar fi să polarizăm pe asta -pe/despre gramatică-, ai un mare câştig pentru că eşti almost fair-play, faţă de mulţi alţii, îndeosebi faţă de unii care n-au/n-ar avea scuză).
Acei copii au convingeri. Una dintre convingerile lor se referă la faptul că bloggerii care scriu aşa cum a scris cititorul tău căruia i-am răspuns cu ‘ăh’ de fapt nu sunt bloggeri ci se prefac c-ar fi. Obiectiv, ei au dreptate cu asta. De aceea nimeni înafară de ei nu are dreptul să hotărască dacă/unde/cum/când să fie promovaţi, ‘scoşi în lume’ (plus că, unele dintre zonele de lucru chiar nu sunt accesibile public, dat fiind că se lucrează în platforme dedicate – ba încă nici userilor de acolo nu le e accesibil întreg conţinutul, uneori).
Ei, dacă sunt citiţi, desigur că au de câştigat. Aceia dintre ei ce sunt prezenţi în zona obişnuită/în blogosfera liberă, cum se spune, sunt citiţi şi încă bine-mersi (crezi-nu crezi) iar traficul lor e cam de 2% din Ro şi de 98% din afară, conform monitorizărilor.
O altă convingere de-a lor este de-a da credit celor ce-s fair-play şi de-a ignora posesorii şi autorii de bloguri care se scuză cu gen ‘tasta stricată’. Doar gândeşte-te: ‘când or creşte mari copiii ăştia…’
@anonim: Almost fai play 🙂 Imi place cum suna. Poi daca deocamdata nu doresc sa fie cititi, e decizia lor. Astept momentul cand totusi vor hotari sa iasa la rampa. Pana atunci sa ne citim noi cu bine 🙂
Cei ce sunt prezenţi în blogosfera liberă doresc să fie citiţi şi sunt citiţi bine-mersi. Atât de bine-mersi încât nu e nevoie să apară în blogosferă vreo promovare – link/track/back/ping/etc. Oricum, blogosfera-i prea ocupată ca să-i descopere pe ei iar dacă i-ar descoperi prin intermediul vreunei promovări, asta n-ar fi fair, not at all, în concepţia lor, atâta timp cât încă sunt undergraduate.
Mostră, de la ei citire, despre ce apreciază: se consideră a fi de-un fin umor un nick ‘CotOs’. Ca să evităm neînţelegerile, trebuie precizat că referirea se face la regionalismul corespondent formei verbale ‘caut’, într-o subtilă şi nimerită asociere cu subiectul din zicala ‘os de ros’. Aşadar, urarea e să găseşti, din plin, mai ales cu criza asta. Iar dacă vreun cititor va merge şi mai departe cu asocierile, gen animale care rod aka câine, şoarece, alte alea, ignorarea s-a inventat deja, aşa procedează copiii de care ziceam că-s în blogosfera liberă şi sunt citiţi bine-mersi de către cine au ales ei şi pe căile pe care le-au dorit ei şi asta nu pentru că ar vorbi limba oficială din National Sarcasm Society deşi s-au mai văzut cazuri de restricţionare a accesului unor bloggeri. Imaginează-ţi ce faţă face un blogger adult când vrea să intre pe-un blog dintr-ăsta, după ce în prealabil derapează cu ceva p-acolo-şa, şi-i apare o ecranare cu-n mesaj gen ‘sarcasm still loading’ adresat de-un blogger de 12 ani şi 7 luni.
Referindu-ne la interacţiunea Doamnei Blogosfera cu copiii ăştia impecabili, putem chiar parafraza reclama aia la biscuiţi: ‘nu cred că eşti pregătită încă, Doamna’.
Ca să vezi ce de discuţii… şi totul pornind de la faptul că am spus adevărul despre existenţa şi numărul bloggerilor maramureşeni; că… vezi, lumea are impresii greşite, gen „Credeam ca Maramuresu nu prea are bloggeri dar dute, e plin de bloggeri” ori gen că e capătul a tot şi a toate, unde s-agaţă harta-n cui, cine să scrie acolo, că provincialii ăia nici nu ştiu la ce foloseşte stiloul…
… sau, ce faţă face un blogger când încearcă să revină pe unde-a trecut cu bocancii şi găseşte o ecranare cu mesajul ‘I’ll be back in 5 minutes’… Să-i vezi faţa după ce trece timpul!
Eu ma bucur ca ei exista. Din prezentarea ta par a fi o societate secreta 🙂 Maramuresul nu e locul unde se agata harta in cui. Cei ce cred asta se inseala.
Nici vorbă să fie societate secretă, sunt copii, deci sunt o societate protejată. Copiii impecabili despre care vorbeam – lumea nu-i ştie fiindcă-i mult prea ocupată de ex. să-i vadă la ştiri pe toţi aia care fac orice numai ce trebuie nu (şi-i bine că-i arată, nu-i vorbă).
Arata doar ce e senzational 🙂
Superb !!!
Toti acesti blogeri sint superbi. Ii urmaresc si ii citesc cu multa placere.
Multumesc.
Adrian B.
Multumeste-le lor 🙂
Nu uita de Sami/Maribol si de mine binenteles.
Sper sa nu uit de nimeni 🙂