Deși suntem într-un ritm continuu de scădere demografică, tinerii români nu reușesc să prindă un loc de muncă. Cel puțin așa am aflat de la ministrul muncii din România. În curând, vom atinge pragul critic de 25% de șomeri școlarizați.
Deocamdată, suntem sub pragul Uniunii Europene, însă situația nu pare roz. Economia țării, pare, că nu își revine nici după 5 ani de la declanșarea crizei economice. Deși, ”oficial” noi am trecut peste ce e mai greu, de cel puțin 5 ori până acum.
Cunosc destul de mulți tineri, care au terminat școala de ceva timp și încă nu au reușit să își găsească un loc de muncă. Acum, nu știu dacă e mai mult din comoditate sau chiar nu au găsit nimic convenabil. Însă, știu că numărul celor fără un venit crește vertiginos.
Bine nu ne face, asta o știm cu toții, dar văd că nici soluții nu avem. Nu reformăm învățământul, nu reformăm sistemul de ajutor social, nu reformăm piața muncii. Noi nu facem nimic, doar ne plângem. Idei nu, curaj nu, doar bocete.
Suntem o țară ciudată, care a ales mereu promisiunile. Tot timpul am rămas cu buza umflată, iar noi mereu am repetat greșeala. Sunt curios ce urmează după atingerea acestei cifre fatidice pentru economie.
e foarte greu sa explici unor oameni ca trebuie sa lucreze, cand ei vad in jurul lor doar ”modele de succes” care n-au lucrat o zi in viata lor…
Stiu. Am vazut multe CV-uri depuse. Unele erau SF.
In permanenta caut sa angajez programatori. Dar realitatea este ca cei care cauta de lucru sunt neseriosi si slab pregatiti. Nu au pasiune in ceea ce fac. Dupa parerea mea este un esec datorat educatiei, acesti tineri nu au modele in viata care sa reflecte adevaratele valori. In ziua de azi ne conduce frivolitatea.
Situatia e dramatica, dar cunosc tineri ce-si merita soarta de somer. Au terminat o scoala dar nu se angajeaza in domeniu ca ori nu le place ori nu-s platiti. In alta parte e munca multa, salarii mici, deci iar nu e bine. Asa ca, daca mama si tata muncesc, lor ce le mai trebuie.
Atunci cand termini un liceu doar asa, de gura parintilor. Iar dupa te inscrii la faculta doar asa, ca e la moda sa ai, e normal sa fi slab pregatit.
Da, aici ai dreptate. Nici tinerii din ziua de azi nu sunt tocmai incantati de oferta de pe piata muncii. Toti vor bani multi, in timp cat mai scuct cu munca cat mai putina.
Mda, mi-am luat licenta anul trecut…cam degeaba. Mi-am luat demult gandul cum ca o sa gasesc ceva de lucru in domeniu (fara pile), dar totusi e aiurea ca din zecile de CV-uri depuse, foarte putini sunt cei care m-au contactat pt un interviu. Nu am iesit de pe bancile facultatii cu gandul ca gata, ma angajez undeva in domeniu, o sa am un salariu foarte bun si nu o sa mai am nicio treaba, dimpotriva, vreau sa incep de jos si sa imi fac cat mai multa experienta. Partea proasta e ca si la joburile astea „de jos” e o concurenta fantastica si mna…pana acum niciun rezultat pt mine. Nu vreau sa ma mut din BM, dar daca nu o sa am incotro…
Poi tot de jos am inceput si eu. Chiar ma bucur ca a fost asa, pentru ca am putut invata multe lucruri. Incet am progresat, iar acum lucrez acolo unde ma simt foarte bine.
Eu zic că nu piața muncii ar trebui reformată, ci sistemul de învățământ. Mi se pare total aiurea ca încă să mai existe facultăți cu profile care de mult nu se mai caută pe piața muncii și care dau absolvenți pe bandă rulantă. Gândește-te numai la facultățile cu profil minier. Cum să-și găsească serviciu cei care termină așa o facultate, acum când minele se închid rând pe rând. Și ăsta nu e singurul exemplu.
Traiesc cu speranta redeschiderii mineritului, altfel nu imi explic logica 🙂
Ce studii ai?
Este extraordinar de grav ce se intampla.. era mai bine inainte cand te lua de pe strada sa muncesti
Nici chiar asa. Ce munca face persoana care ii fortata sa o faca?
La toate cele spuse de tine aş adăuga că, încă mai există mentalitatea, (înrădăcinată se pare în a anii socialismului luminos), după care, mergem la serviciu ca să avem de unde pleca… sau altfel spus, ne facem că muncim, de aici lipsa randamentului şi nu ar trebui să mire pe nimeni că în atari condiţii şi angajatorii se vor face că ne plătesc (cu salariul minim). Trist, Robert şi din păcate vorba ta: tare ciudaţi suntem, doar ne văităm, nu tu idei, soluţii sau curajul de a face totuşi ceva, primul pas, apoi ar veni al doilea şi următorii…aproape de la sine.
Se intampla ca tinerii dornici de munca sa nu fie acceptati din cauza ca nu au experienta, dar stiu si sclifositi care nu au habar de nimic si totusi viseaza la salarii uriase.
Noi doar ne vaitam. Atat stim sa facem.
Vreau salar de 1500-2000 de euro, am 26 de ani, dar pana acum nu am muncit nicaieri. Suna cunoscut?
Pentru a ieşi din starea actuală de lucruri,
trebuie voinţă politică. Asta nu intră în
preocupările politicienilor de azi. Toţi aleargă
după putere, indiferent în ce partid ar fi.
Nu au timp de mărunţişuri de-astea. Dacă lor le e bine…
Deci, urgenţa întâi este reformarea din temelii
a clasei politice. Decamdată ne conduce o pătură subţire
de privilegiaţi, care n-au niciun interes să se schimbe ceva. Se schimbă între ei, care să fie piua întâi 4 ani.
Atât văd. N-au alte năzuinţe fiindcă n-au cuţitul la os, ca noi, ceilalţi.
Si nici nu cred ca il vor avea o data, cutitul la os.
Asta e paradoxul educatiei romanesti.
Avem putini tineri, putini din ei vor sa lucreze.
Avem f. mult pamant nelucrat. Dar oamenii se plang de foame.
Avem facebook, avem 4 milioane de credite, avem 5 milioane de abonati de mobil etc.
O mare problema e ca s-au desfiintat scolile profesionale, de meserii.
E o problema, insa nu stiu daca ar avea succes daca s-ar reinfiinta.